Volumul „Viață, iubire, râs” de OSHO este o colecție de reflexii pe seama celor trei teme anunțate din titlu. Maestul spiritual Osho le abordează pe rând și prezintă diverse povestioare sau pilde în sprijinul afirmațiilor pe care le face.
Autorul afirmă în primele pagini că Viaţa constă în a trăi. Nu e un lucru, e un proces. N-ai cum să ajungi la viaţă decât trăind-o, decât fiind viu, decât curgând, revărsându-te odată cu ea. Faptul că nu ne cunoaștem viitorul este benefic pentru că astfel avem ocazia să trăim o diversitate de emoții. Osho consideră că fericirea derivă din surpriza cu care noi întâmpinăm ceva nou. Dacă totul s-ar petrece conform așteptărilor noastre ar fi ca și cum am trăi în trecut, unde fiecare detaliu este binecunoscut. Pe de altă parte atunci când formulăm anumite așteptări și acestea nu se împlinesc trăim un sentiment de frustrare. Osho ne îndeamnă să renunțăm la așteptări ca să ne dobândim libertatea, eliberarea din sclavia șabloanelor.
De asemenea, Osho îi sfătuiește pe cititori să caute sensul vieții în propria persoană, nu în exterior.
Iubirea este scara care duce din iad în rai.
Osho consideră că iubirea poate fi atinsă numai dacă sunt parcurși patru pași. Primul se referă la a trăi în prezent, căci iubirea nu se petrece în trecut sau în viitor. Acelea sunt căi care evită de fapt iubirea. Cel de-al doilea pas presupune renunțarea la otrăvuri, adică la setimentele de gelozie, furie, ură, posesivitate,etc. Pasul următor îl constituie împărtășirea, adică exprimarea sentimentelor pozitive, de iubire. Autorul ne atrage atentia că oamenii au tendința de a povesti despre lucrurile care îi deranjează, dar sunt zgârciți când vine vorba de exprimarea iubirii. Ultimul pas pentru atingerea iubirii este renunțarea la ego.
E imposibil ca iubirea și egoul să coexiste. Așa că fii nimic. Asta înseamnă să fii umil, supus.
În ultimul capitol Osho ne îndeamnă să tratăm viața cu umor. El ne spune că râsul este precum un medicament care vindecă tensiuni, anxietăți, îngrijorări. El ne atrage atenția că atunci când sunt mici copiii sunt veseli dar pe parcursul anilor ei își pierd această trăsătură, devin serioși și se transformă în adulți nefericiți.
Mi-a plăcut cartea „Viață, iubire, râs” de OSHO pentru că exprimarea este simplă și cartea este ușor de parcurs. De asemnea, volumul cuprinde o seamă de povestioare care m-au dus cu gândul la lucrurile care ar pot să aducă fericirea în viața fiecăruia.
