Monştrii nu au întotdeauna mintea adormită, ei sunt treji, lucizi şi calculați.
Cu sânge rece era de mult pe lista mea de „trebuie-neapărat”, dar o tot amânam. Acum, după ce am terminat-o, îmi pare rău că mi-a luat aşa mult timp să ajung la ea. Chiar e un must pentru pasionații de thriller şi psihologia criminalilor. E considerată a fi precursoarea şi un fel de biblie a acestui gen.
Este un roman cult, un roman document, bazat pe un caz real, scris într-un stil jurnalistic, rece, detaşat şi obiectiv, ce redă faptele realistic şi detaliat, fără înflorituri sau romanțări. Capote a urmărit desfaşurarea anchetei timp de cinci ani, s-a documentat şi implicat serios, a parcurs trecutul criminalilor şi al victimelor, a studiat legislație şi patologie criminală, a avut discuții interminabile chiar cu cei doi după arestare, a asistat la proces şi execuție şi a scris capodopera asta.
Cartea urmăreşte investigația unui caz de omor în masă care a cutremurat America la sfârşitul anilor ’50. O familie compusă din patru persoane, părinții şi doi copii, respectați şi iubiți de comunitate, sunt găsiți omorâți în casă, aparent fără motiv. Patru oameni măcelăriți ca nişte animale la abator, nu din ură, nu din răzbunare, ci pentru bani. Un măcel premeditat, calculat ca la piață: cum echivalezi gramele de argint cu gramele de sânge? Nu poți! Ba poți dacă mintea nu-ți funcționează normal. Iar în cazul ăsta, absurdul situației loveşte ca un bici: „câştigul” este de patruzeci de dolari. O viață de om a fost evaluată de două minți bolnave la zece dolari.
Criminalii sunt identificați şi aduşi în fața juraților. Urmează a se vedea ce decid aceştia, având în vedere atrocitatea crimelor şi faptul că pedeapsa cu moartea este încă în vigoare în Kansas. Cei doi criminali par desprinşi dintr-un thriller macabru, dar adevărul este că viața bate filmul, şi, din păcate, au fost cât se poate de reali.
Nu este un caz izolat, din contră, poate fi chiar neinteresant în comparație cu altele, mult mai oribile şi mai violente. Dar Capote este atât de meticulos şi detaliază cazul şi psihologia criminalilor atât de brutal încât şochează şi cutremură. Concluziile pe care le tragi sunt tulburătoare. Îți simți teama clocotind şi nu te poți abține să nu te întrebi pe lângă câți monştri de acest gen treci zilnic? De câte ori pe zi priveşti pericolul drept în față fără să-ți dai seama? Cum recunoşti o bestie ascunsă sub masca normalității perfecte? Cum faci diferența între un om întreg rațional şi unul schilodit sufleteşte şi psihic?
