Câteodată ajung la concluzia că istoria noastră este rodul unui amestec nefast de ideologie, cult de personalitate și populism. Trăind într-o Basarabie sfâșiată de interese mai mult sau mai puțin meschine, ajungi să crezi în nenoroc, în nefast și în planuri divine eșuate. Undeva, sus, Creatorul a considerat că această parte estică a Europei merită să fie curățată cu lacrimi și sânge.
Chiar dacă această introducere poate părea patetică sau prea poetică, am simțit că e necesară, deoarece vreau să vă prezint un volum istoric de un impact aparte. „Stalin și savanții” de Simon Ings (tradus la editura Rao în 2019) este o prezentare elocventă a impactului pe care l-a avut fenomenul comunismului și ideologia stalinistă asupra feței științei. Cuprinsă într-un segment temporal aparte, și anume anii 1905-1953, cartea relevă realitățile și evoluția științei atât la răsăritul ideilor bolșevice, până la instaurarea și declinul puterii staliniste.
Scris într-o cheie meticuloasă, studiul lui Ings sondează domenii, precum este pedologia, chimia sau biologia. Referințele științifice fac din lectură o lecție interesantă, interactivă, provocându-mi dorința de a mai aprofunda studiul, de a descoperi personalități marcante care au transformat percepția lui homo sovieticus asupra științei ca totalitate de fenomene și efecte. Aveți în față, și o declar cu toată fermitatea, o lucrare inedită, în coperțile căreia sunt înglobate o serie de biografii, istorii, analize, comparații, grație cărora ați putea înțelege pe deplin grandoarea mașinării sovietice. Apropo de acest lucru, meritul lui Ings este că aruncă o lumină obiectivă asupra unor fapte termporale, fără a fi cumva părtinitor.
La drept vorbind, nu am avut impresia unei cărți agresive care ar condamna regimul totalitar, ci mai degrabă este un studiu amplu al fenomenologiei și idealurilor propagate de comuniști. Totodată, autorul reușește să ne pună în față o carte completă în care evenimentele sunt prescrise în mod atent, acesta reușind să separe teroarea de cauzalitatea acelor vremuri.
Apropo, citesc printre propriile notițe, și consider important să subliniez detaliile unei cronologii de studiu aparte. Observăm diviziunea între etape: control-putere-dominație, ca pe o axă în care se regăsesc diverse personalități marcante care au definit evoluția statului socialist, aducându-l când în pragul unor noi descoperiri, când pe buza prăpastiei. Ings nu se teme să arate care au fost eșecurile unor teorii (a se vedea istoria cu câinele lui Pavlov) sau succesele acestora (teoriile lui Luria), această combinație oferind un plus valoare inestimabil cărții.
Sunt adepta viziunilor obiective asupra unui subiect, iar Simon Ings reușește, în totalitate, să-mi satisfacă predilecția, mai ales deoarece face referință la factori decizionali, la personaje controversate și la implicațiile nemijlocite ale puterii totalitare în mersul societății culturale/științifice.
Ce nu mi-a ajuns mie la acest volum, deși poate părea prea exigent, o dezvoltare a subiectului Gulagului, loc în care și-au trăit veacul o bună parte dintre cele mai eminente minți ale spațiului sovietic. De ce? Probabil pentru că avem de a face cu un subiect atât de acut, care implică repercusiuni ample asupra înțelegerii noastre.
Totuși, acest mic moft al meu nu este imperativ, deoarece în rest, volumul lui Simon Ings merită o atenție deosebită, mai ales pentru tineret, care în prezent abandonează plictisită orice lectură științifică. Avantajul vădit al acestei cărți e că nu jonglează cu terminologie obositoare sau idei abstracte. Este scrisă laconic și la subiect. Este simplistă, dar definită în strictă conformitate cu canoanele genului. Apropo, aici țin să fac referință și la pregătirea profesională a autorului, care se simte de-a lungul întregii lecturi. Dacă unii autori europeni sau americani au tendințe de analiză superficială, acest lucru este total străin lui Simon Ings, care mânuiește corect și interesant evenimentele, faptele, provocând cititorului o curiozitate sănătoasă.
Și pentru că îmi place de fiecare dată să punctez un anumit grup de cititori, iată cui aș recomanda cu încredere prezentul volum:
- Elevilor: Oh, cât m-aș fi bucurat să o fi avut în liceu, înainte de bacalaureatul la istorie!
- Studenților: E o sursă inedită de bibliografii, pe care le puteți analiza în ordine logică.
- Profesorilor, care vor să transforme lecțiile de istorie în incursiuni captivante prin lumea cunoașterii.
- Iubitorilor de istorie: E o lectură de neratat! Psst: mai ales dacă vă plac subiectele dedicate lui Stalin și mașinăriei sale ideologice.
Simon Ings și proaspăta sa carte „Stalin și savanții” a intrat în topul cărților care chiar mi-au plăcut în acest an.
Lecturi frumoase!
Alte recenzii de la Simon Ings:
