Pre-recenzie „Pentru că eu sunt. Pentru că tu eşti” (Nemuritor #5) de O. G. Arion

de | nov. 7, 2017 | Beletristică, Fantezie, Literatură Contemporană, Literatura Română, Recenzii cărți, Suspans

Despre seria Nemuritor, cunoscuţii vor afirma: Am văzut că iar citeşti ceva frumos!, a se citi printre rânduri: Aşa-i că-mi  împrumuţi şi mie cartea asta frumoasă pe care o citeşti!? Nu ai nicio şansă să nu fii captivat de un fantasy care îmbină o eroină puternică, un sarcasm de calitate, fiinţe supranaturale şi legende împletite cu istorie într-un tot fluid şi captivant.

-Eşti bine?

-Daaa, am bravat eu. Doar că era să mă împiedic.

Mamă, ce mai minţeam! Doar nu era să recunosc că mai aveam puţin şi mă întindeam cât eram de lungă pe dalele de piatră. În ultimii doi ani, leşinurile mele deveniseră proverbiale. În plus, aveam şi eu mândria mea.

Cei care au fost alături de Victoria de la începutul călătoriei, privesc această ultimă poveste drept un final mult visat şi totuşi neaşteptat, acum că dorinţa a fost împlinită. Pentru că eu sunt. Pentru că tu eşti pune capăt unei aventuri pe care am savurat-o cu fiecare volum, alături de care am învăţat să fim puternici şi să privim fascinaţi lumea supranaturalului.

Pe tine te voia. Şi eşti singura căreia i-a dăruit cele trei puteri. Viziunea, viaţa şi moartea.

O. G. Arion a presărat în fiecare volum al serie Nemuritor frânturi de istorie şi legendă. Pe unele le cunoşteam, faţă de altele eram complet ignoranţi. Complet ignorantă am fost şi eu faţă de miezul acestei ultime poveşti: cele nouă lumi din mitologia nordică. Aşa că nu am rămas doar fascinată de ultimele aventuri ale Victoriei ci şi captivată de noutatea prezentată.

Voiau să-mi construiască un castel. Poate că aveam să ne împrumutăm câte o cană de zahăr sau câteva felii de pâine din timp în timp. Aproape că îmi puteam imagina un dialog hilar de genul Bună dimineaţa, vecină. Ce vreme roşie este azi. Da, cam nasoală. Ce aveţi la cină? Cărniţă de muritor? Mmm, da, am făcut o friptură să te lingi pe degete, nu alta.

Pentru că eu sunt. Pentru că tu eşti ne invită la o ”reuniune de clasă”. Ne reîntâlnim cu toate personajele adorate sau urâte de- a lungul celorlalte patru volume. Ne vom lua rămas bun şi vom spune toate acele lucruri pe care din mândrie nu le-am rostit. Învăţăm să renunţăm la a mai încerca să schimbăm trecutul şi privim spre viitor.

-Nu ai unde să fugi. Tot te voi găsi.

Am văzut negru în faţa ochilor.

-Ascultă, nebună, am început eu întorcându-mă pe călcâie, dar nu am mai putut continua pentru că tipa îşi şi înfipsese degetele în părul meu şi trăgea cu sălbăticie. Cred că voia să mă muşte sau ceva de genul ăsta- un obicei prost de pe vremea când încă mai era vampir- pentru că îmi trăgea capul pe spate, iar gura i se apropia periculos de mult de gâtul meu.

A venit timpul ca argintul să-şi ceară tributul. Într-o zi, atâta putere avea să-şi arate şi slăbiciunile. Victoria este smulsă din sânul celor dragi și aruncată în Skygger, lăsând un Arrio și un Ian complet buimăciți de întorsura evenimentelor. O. G. Arion le-a separat drumurile protagoniştilor noştri parcă din încercarea de a le da șansa de a se regăsi ca personaje individuale, de a le da timp de cugetare şi de a-i lăsa să se desprindă de influenţa argintului. În acest ultim volum, Victoria, Arrio şi Ian primesc şansa de a se stabiliza atât în gândire cât şi în simţuri, făcând curat în tumultoasa lor viaţă şi punând baze trainice viitorului.

Abia în momentele cele mai dificile realizezi cât de multe pot îndura oamenii pentru cei la care ţin.

Suntem obligați să urmărim două lupte, purtate pe două fronturi și desfășurate în paralel. Pe de o parte, o urmărim pe Victoria care trebuie să facă față întâlnirii cu oamenii ce i-au zdruncinat viața și au făcut-o Stăpâna Argintului. Pe de altă parte, îi urmărim pe cei rămași în urmă, care, mobilizați întru salvarea Victoriei sunt mai puternici ca niciodată.

Ei, cei din eleganta cameră roşie se crezuseră invincibili. Vrăjitoare, vampiri, metamorfi şi elfi, strânşi laolaltă, uniţi de acelaşi scop, acela de a salva viaţa unui muritor, fuseseră înfrânţi. Pierduseră.

Pentru că eu sunt. Pentru că tu eşti m-a aruncat într-o mare de incertitudini, făcându-mă să văd fața inamicului în fiecare dintre cei prezenți, să cad într-o adevărată teorie a conspirației și să mă bucur de fiecare izbucnire a inițiativei. Am ”alergat” printre pagini cu o vervă de nedescris și m-am oprit la finalul unei călătorii impresionante care mi-a depășit așteptările și mi-a reamintit ceea ce știam deja: Oana Arion, scrie cu pasiune, entuziasm și mister. Suficient cât să te captiveze, îndeajuns cât să te uimească și înșelător cât să te șocheze.

Mă durea singurătatea. Îmi încolţeau în suflet un soi de flori mari, colorate, ce îmi făceau sângele să alerge mai repede prin vene şi mă îndemnau să mă las purtată de acel sentiment de sublimă renunţare. Îşi încolăceau tulpinile în jurul coastelor mele, iar petalele îmi alintau pielea. Aproape că le puteam pipăi, de parcă pieptul mi se deschisese lăsând expusă inima ce palpita caldă. Flori otrăvite. Să dormi. Să renunţi. Să visezi veşnic.

Dacă v-ați făcut o imagine a finalului, ștergeți-l. Oana Arion nu scrie după previziuni ci după impulsurile inimii, și cum inima ei este năbădăioasă, pregătiți-vă pentru un final dincolo de așteptări care va așeza la locul lui o ultimă piesă de puzzle, spulberând totul în cale și tăindu-vă răsuflarea. Pentru că eu sunt. Pentru că tu eştiun final exact cum ar trebui să fie: extraordinar.

Am închis ochii şi-am oftat. Totul fusese un joc, un joc afurisit. O buclă în timp în care ne învârtiserăm ca şoarecii în cuşcă.

 Un volum disponibil şi pe site-ul Editurii Librex Publishing.

Titlu: PRE-PENTRU CĂ EU SUNT. PENTRU CĂ TU EŞTI (NEMURITOR #5)
Autor: O. G. Arion
An apariție : 2017
Editura: LIBREX PUBLISHING
Nr. Pagini: 320
Limba: Română
Gen Literar: n/a
Nota recenzorului: n/a
Vizualizari recenzie: 2524

Alte recenzii de la O. G. Arion:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie ”Teoria Tăcerii” de Iulian Tănase
Recenzie ”Teoria Tăcerii” de Iulian Tănase

Dați linistea, vă rog, mai tare!! În plină eră a comunicațiilor în masă, a promovării beneficiilor socializării, a upgradării din ce în ce mai performante a mijloacelor de comunicație, a interacțiunii umane prin cuvânt, Iulian Tănase scrie o carte despre tăcere (no,...

Recenzie „La Înălțime” de Liz Tomforde
Recenzie „La Înălțime” de Liz Tomforde

Editura Litera a tradus o serie super populară pe Bookstagram și BookTok și acest lucru mă bucură nespus, pentru că este puțin atipică. Ne vorbește despre o dragoste dintre două persoane care fac parte din lumi total diferite, dar și despre oameni care au concepții...

Recenzie ”Portret de familie” de Ann Napolitano
Recenzie ”Portret de familie” de Ann Napolitano

Ann Napolitano a scris o poveste despre iubire și durere, despre familie și forța ei, despre traume și vindecare, dar mai ales despre schimbare pentru că despre asta este până la urmă viața. Despre schimbare. Este o poveste ce analizează și despică asumarea unor...

0 0 votes
Article Rating
Diana Daniela Macovei a fost redactor Booknation.ro și a scris 270 articole. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Diana Daniela Macovei aici.
Subscribe
Notify of
guest

1 Comentariu
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
anasylvi

O recenzie incitanta, potrivita pentru a te introduce in atmosfera tumultuoasa a acestui volum atat de captivant. Felicitari!