Mi-a luat ceva timp să citesc această biografie. Am descoperit o viață zbuciumată, tumultoasă. Am avut ocazia să aflu detalii din viața eroinei care pe-alocuri m-au șocat. O femeie neordinară pentru acele timpuri, o femeie care își atingea scopurile indiferent de consecințe, o femeie care a inspirat prin curajul și perseverența sa, și în sfîrșit – o femeie care și-a pus amprenta asupra posteriorității prin creațiile sale.
Niciodată – și asta a ținut până la sfârșitul vieții ei, Gabrielle nu și-a imaginat că luxul putea avea alte scopuri decât pe acela de a face simplitatea remarcabilă.
Contrar așteptărilor mele de a o admira pe protagonista acestei biografii, sentimentele trezite în timpul lecturii au fost de milă și compasiune. De cele mai multe ori ne așteptăm ca un om de succes să ne impresioneze, însă când ajungem să cunoaștem detalii din viața sa privată descoperim de fapt o persoană nefericită și deci ne întristăm… Am admirat-o doar spre sfârșit, atunci când a renăscut din propria cenușă precum pasarea Phoenix.
Deja ea influențează totul. La șaptecezi și unu de ani, Gabrielle Chanel aduce mai mult decât o modă, ea aduce o revoluție.
Dar cum era Gabr
ielle ca om? Avem în carte câteva pasaje care o descriu în mod direct. Unii aveau s-o cunoască sub adevărata ei înfățișare: impulsivă, schimbătoare, autoritară, tăioasă.
Cocteau a descris-o: “… mâniile ei, răutățile ei, fabuloasele ei bijuterii, creațiile, toanele, excesele, amabilitățile ei, dar și cu umorul și generozitățile ei, alcătuind un personaj unic, atașant, atrăgător, respingător, excesiv… în fond, uman.”
Deși sunt conștientă de faptul că multitudinea detaliilor era necesară pentru a înțelege mai clar contextul istoric în care a viețuit Gabrielle Chanel, totuși pe-alocuri mi s-au părut exagerate. Vrând să fie cît mai precisă în relatarea evenimentelor, autoarea s-a îndepărtat de multe ori de figura centrală a romanului – Coco, prezentând detalii adesea irelevante. A intercalat aici multiple biografii ale persoanelor care au înconjurat-o pe Coco. Trebuie să recunosc că m-au plictisit acest tip de pasaje de pagini întregi în care figura Gabriellei nu apare.
Mi-au plăcut în mod deosebit pasajele privind moda creatoarei, apariția diferitor colecții, succesul creațiilor, deși recunosc aceste pasaje sunt prea puține. Mi-aș fi dorit să descopăr mai multe detalii din culisele unei case de modă. Felul în care este creată moda, cum apar acele trenduri și cum influențează succesul viața privată a creatoarului.
Probabil există biografii mai reușite ale creatoarei Chanel…
❤️Mai târziu al tău e de acum încolo prea târziu.
Alte recenzii de la Edmonde Charles-Roux:
