Mereu acolo când ai nevoie de el, mereu gata să te ducă în cele mai ascunse colțuri ale trecutului. Îți amintește de oameni, dar și de evenimente. Îl poți purta cu tine oriunde și oricând. Nu pleci din casă fără el, iar când o faci, parcă nimic nu mai e la fel. Îți place când, datorită lui ți se fac complimente și sunt sigură că îți place chiar mai mult urma pe care o lași când treci. Este vorba despre…parfum! Evident!
Și da, acest element fără de care existența ta ar fi fadă are și o istorie, o poveste frumoasă, întâlnită cu precădere la egipteni și nu numai. Aceștia eviscerau corpurile neînsuflețite și le umpleau cu substanțe aromatice, pregătindu-le pentru viața de apoi. Romanii pulverizau porumbeii cu apă de trandafir și îi eliberau în sălile de banchet ca să înmiresmeze aerul. Maria Antoaneta…dar, mai bine te las să descoperi de unul singur! Unde? Chiar în cartea lui Mandy Aftel, intitulată Istoria parfumului.
Dar puterea mirosului derivă și din omniprezența sa. În anumite momente pare să fie atotpătrunzător, să apară peste tot în același timp. Mirosurile izvorăsc din surse nevăzute, deseori din mai multe concomitent. Nu sunt prevăzute cu GPS ca să ne dăm seama de unde vin. Sunt asemenea unui supererou– invizibile, nedetectabile și uneori copleșitoare. Mirosurile nocive sunt un fel de vehicul al molimelor.
Cartea descrie totodată și cele mai importante arome întâlnite, punându-le astfel pe un piedestal prin maniera de prezentare. Astfel, scorțișoara este gustul aventurii, nimic nu este ca mirosul de acasă- menta, tămâia este în căutarea transcendenței, ambra cenușie este din ce în ce mai curioasă, iar la final te poți lăsa sedus de frumusețea iasomiei. Să mai menționez și rețete de parfumuri și uleiuri?
Miresmele au o forță de convingere mai puternică decât aceea a cuvintelor, aparențelor, emoțiilor ori voinței.[…] Nu există împotriva ei niciun leac.
Alte recenzii de la Mandy Aftel:
