Recenzie „Jocul îngerului” de Carlos Ruiz Zafón

de | sept. 1, 2015 | Literatura Universală, Recenzii cărți

Recenzie „Jocul îngerului” de Carlos Ruiz ZafónPe Zafón l-am descoperit oarecum întâmplător. Am început romanul The Shadow of the Wind pentru a-mi exersa limba engleză, apoi, fiind prinsă de acțiune și de scriitura spaniolului, am ținut să-i citesc și celelalte cărți. (Citisem pe internet că volumul face parte dintr-o trilogie).

Așa m-am apucat de Jocul îngerului. Comparativ cu prima carte, aceasta nu are atât de multe fire narative și acțiunea nu e așa elaborată.

De asemenea, unele motive stilistice se repetă: camere secrete abandonate, cruci atârnând lugubru de tavan, case vechi înțesate de istorie și semnificații pentru viața și acțiunile eroilor.

Naratorul – Martin, care este și personaj principal, e un scriitor din prima jumătate a secolului al XX-lea, locuitor al Barcelonei care, de-a lungul romanului își povestește experiența ce i-a zdruncinat întreaga viață: o comandă venită din partea unui editor francez, net superior ca prestanță și promisiuni celor cu care protagonistul deja lucra.

Comanda nu e una obișnuită; patronul îi cere să alcătuiască o narațiune care să fie cartea de căpătâi a unei noi religii.

Pe măsură ce trece timpul, Martin realizează că e prins într-o intrigă pe care nu o mai poate stăpâni, întrucât a devenit el însuși personajul și pionul altuia.

Află, de asemenea, că istoria (la scară mică, cel puțin) are caracter ciclic și anticipează astfel ce anume se va întâmpla cu el după ce va termina de scris cartea cerută. Tânărul nu era primul scriitor căruia editorul îi dăduse însărcinarea aceasta.

După cum era de așteptat, se și îndrăgostește în carte. Povestea în cauză este, totuși, oarecum subsidiară planului principal.

Pe spatele cărții, acolo unde apar fragmente din cronici elogiase, am găsit că Zafón e numit un Dickens al Barcelonei.

Eu nu l-aș compara cu Charles, sincer. Zafón are mai mult umor (în primul roman al trilogiei) decât am întâlnit la Dickens în textele pe care le-am citit. În rest, da, amândoi știu să-și croiască narațiunea îngrijit și au grijă să redea cititorului imagini clare, inclusiv ale personajelor care se perindă de-a lungul acțiunii.

Ar mai fi de adăugat că asocierea aceasta (forțată, cred eu) are la bază și intertextualitatea din Jocul îngerului (adică trimiterea explicită la „Marile speranțe”).

La prima vedere, cele două cărți nu prezintă niciun fel de interdependență, nu au aceleași personaje, acțiunea și naratorul sunt alții. Impresia este una superficială: dincolo de spațiul desfășurării aventurilor – Barcelona, al doilea volum al trilogiei rămâne conectat la universul Cimitirului cărților uitate, în care ne introduce primul.

Lucrurile se limpezesc, însă, abia în cea de-a treia carte, care înglobează și pune în legătură acțiunile primelor două. Când ajungi la Prizonierul cerului, îi reîntâlnești pe David și Fermin, eroi în prima parte a trilogiei. Ei sunt cei care o și încheie.

Din punctul meu de vedere, Jocul îngerului e un roman consistent, complex prin tema abordată – formarea unei noi religii – și seriozitatea cu care o tratează – dialogurile pline de substanță dintre Martin și patronul său.

Mie, personal, mi-a plăcut mai mult The Shadow of the Wind, lucrare ce l-a consacrat pe Zafón. Așadar, dacă vă tentează autorul spaniol, citiți măcar prima carte a trilogiei.

Titlu: JOCUL ÎNGERULUI
Autor: Carlos Ruiz Zafón
An apariție : 2013
Editura: POLIROM
Nr. Pagini: 471
Limba: Română
Gen Literar: n/a
Nota recenzorului: n/a
Vizualizari recenzie: 3698

Alte recenzii de la Carlos Ruiz Zafón:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie “Femei pe rug” de Kiran Millwood Hargrave
Recenzie “Femei pe rug” de Kiran Millwood Hargrave

Pe insula din nord-estul Norvegiei vine o furtună puternică și tot mersul firesc al lucrurilor se prăbușește. După ce patruzeci de bărbați dispar pentru totdeauna în apele nemiloase ale mării, Vardø devine o așezare a “amazoanelor”. Abia când se strâng toate în...

Recenzie ”Pasagerul” de Cormac McCarthy
Recenzie ”Pasagerul” de Cormac McCarthy

Cu toată bravada mea și cu toate că mă bat cu pumnul în piept că nu mă las influențată, n-am avut încotro și m-am aliniat și eu printre entuziaștii cititori ai lui McCarthy, stârnită de isteria din online la apariția pe piața românească a dipticului romanesc Pasagerul...

Recenzie ”Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani
Recenzie ”Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani

Grădinile Finzi-Contini este considerat deja un clasic al literaturii italiene, o poveste de dragoste (o dragoste adolescentină, cu fluturi în stomac, cu treceri repetitive de la clipe abisale pline de lacrimi amare la clipe de extaz absolut udate cu stropi de...

5 1 vote
Article Rating
Diana Săsărman a fost redactor Booknation.ro și a scris 1 articole. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Diana Săsărman aici. Diana Săsărman are și un blog pe care scrie - îl găsești aici.
Vrei să afli mai multe despre ceea ce fac? Mă găsești aici: https://dianasasarman.wordpress.com/
Subscribe
Notify of
guest

2 Comentarii
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
BookAlarm

Hey! E deja a doua oară când dau de această recomandare în ultimele 2-3 zile, cred că e semn să îmi cumpăr cartea. Am citit doar The Shadow of the Wind și mi-a plăcut mult de tot. 🙂 (Oana de la BookAlarm)