Vorbește lumea că n-are cine știe ce poveste, că e boorrrinngggg, că personajul central e aproape invizibil, foarte greu de perceput și nu transmite nimic, vorbește lumea…prea multe vorbește… Eu am terminat-o acum trei săptămâni și am avut timp să o și reiau…și, culmea, mi-a plăcut și mai mult…am plimbat fiecare cuvânt pe vârful limbii ca pe o delicatesă. Gura lumii nici pământul n-o astupă și, între timp, Abdulrazak își face selfie-uri cu un Nobel. Pe care eu chiar cred că îl merită. Pentru că știe să spună povestea, are har, are vorba meșteșugită, are darul de a-ți capta atenția și de a-ți încânta simțurile, dar și de a te ajuta să înțelegi mai bine lumea exotică și diferită a Africii de Sud.
Povestea lui Yusuf este veche de sute de ani (o găsiți în Coran), dar Abdulrazak o cosmetizează, o actualizează pentru epoca expusă și pentru condițiile sociale și politice ale acesteia și ne-o servește cu tâlc și taine ca în 1001 de nopți. Cred că magia și forța stilului său stau în atmosfera exotică cu aromă de interzis, dar mai ales în personaje, în aura de mister cu care le construiește. Personaje diametral opuse prinse în vârtejul schimbărilor sociale care se zbat să supraviețuiască și să-și câștige un loc sub soare. Unii cu demnitate, umili și toleranți, alții cu aviditate, călcând pe cadavre.
Yusuf este un copil maturizat forțat, un copil care se trezește izgonit de acasă, un copil vândut pentru o datorie, un copil care plătește pentru incapacitatea părinților de a se descurca. Învață să accepte viața așa cum este și să se adapteze la tot ceea ce destinul îi rezervă. Nu-i este ușor, dar nu se plânge. Cu mintea lui de copil, încearcă să dezlege secretele vieții. Și încearcă să înțeleagă deciziile și motivele care stau în spatele acțiunilor celor pe care îi întâlnește.
A fost crescut într-o comunitate simplă, rurală din Africa și în momentul în care își părăsește căminul ia contact cu diverse medii sociale și cu ierarhizarea acestora. Este foarte atent redată ierarhia socială a acestei lumi din estul Africii, populată de diverse etnii, de diverse religii și complexitatea legăturilor dintre membrii ei (africani, indieni, arabi, europeni; unii sunt creștini, alții musulmani, iar alții practică religii tradiționale africane). Este o lume crudă ghidată de nevoia de câștig financiar și în continuă schimbare datorită apariției colonialismului. Sunt expuse efectele negative ale acestuia în viața băștinașilor. Este o lume poliglotă, exclusiv masculină, cosmopolită și rapace. Este o lume a comerțului, a caravanelor, a călătoriilor prin deșert și a pericolului. Iar Yusuf este silit să facă față aventurii pentru că nu se poate răscula până nu va plăti datoria tatălui.
Deși perioada poveștii se situează chiar înaintea izbucnirii Primului Război Mondial, Yusuf este practic vândut ca sclav pentru a plăti o datorie, vorbim despre robie în plin secol modern. Cel pe care îl percepuse ca unchi toată copilăria, ale cărui sosiri le aștepta cu entuziasm, omul pe care îl admira, chiar idolatriza, îi devine brusc stăpân, iar relațiile dintre ei se schimbă radical. Ajuns să muncească în magazinul acestuia, copilul realizează că unchiul care îi vizita casa părintească și patronul magazinului sunt practic doi oameni diferiți, iar el este obligat să învețe să-l trateze cu mai multă deferență și mai puțină familiaritate. Cu toate acestea, reușește să-și găsească hobbyuri și să-și facă prieteni. Dar cel mai important, descoperă dragostea. Și acest lucru, îi va schimba viața.
Yusuf este un băiat frumos și liniștit, este o apă adâncă. Este un mic înțelept care știe să observe și să tragă concluzii. Înțelege pericolele și lucrurile care îi sunt interzise, dar e greu să comanzi inimii. Povestea lui de dragoste este tristă și imposibilă, doi copii proveniți din medii și culturi diferite, mult prea greu și prea devreme încercați de soartă.
Adevărata poveste este călătoria lui Yusuf și timpul petrecut în casa asociatului stăpânului într-o zonă muntoasă, este perioada în care ia contact cu societatea africană aflată în pragul schimbării, este foarte interesantă din punct de vedere istoric această parte mai ales din cauza faptului că este redată prin ochii unui băștinaș. Ne este prezentată o comunitate în care superstițiile și misticismul primează, o societate tradiționalistă, complexă, sălbatică, înspăimântată de omul alb, dar de o rară frumusețe, cu credințe străvechi și triburi ascunse în dunele nesfârșite de nisip. Este o carte care tratează în egală măsură prietenia și ura, cruzimea și blândețea, corupția și inocența, explorează scena socială și principalele ei caracteristici și probleme: prejudecățile, ierarhia și diferențele sociale, frica de europeni, nevoia de libertate și autonomie, patriarhatul și statutul inferior al femeii, tensiunile rasiale și etnice, cruzimea și violența și repercusiunile nefaste ale colonialismului în viața africanilor. Recomand.
