Soni de Andrei Ruse este o carte care a făcut furori la apariție. A fost editată de 3 ori și s-a vândut ca pâinea caldă. De ce? Pentru că era o carte ce răsturna modul clasic de a scrie o carte: introducea limbaj vulgar, un personaj ușor sărit, întâmplări neobijnuite, un subiect despre care nu se prea fac glume.
Soni este cartea unei morți. Soni are 26 ani și află că în șase luni o să moară. Pare curajoasă, ia în batjocură totul, se comportă ca o nebună, își lasă job-ul, face glume deplasate într-un magazin de obiecte funerare. Pare că nu-i pasă, dar e rănită: de ce i s-a întâmplat tocmai ei? Moartea nu-și alege niciodată un moment potrivit să vină și oricând ar veni tot ni se pare că nu am avut destul timp.
Dana, cea mai bună prietenă a ei încearcă să o tempereze, știe că a avut dintotdeauna un temperament vulcanic, dar vrea să o vadă făcând lucruri normale înainte de moarte, de exemplu să-și ia rămas-bun de la familie, să pregătească totul în detaliu, să se împace cu ideea la general. Soni nu acceptă nimic din ce îi zice prietena ei. Vrea să facă în ultimele 6 luni tot ce nu a făcut toată viața, să rupă legăturile care au încorsetat-o atât de mult timp și să facă exact opusul a ceea ce zic gura lumii, moralul, dogmele și legile nescrise. O vedem pe Soni nemairespectând nicio regulă. Se culcă, cu cine vrea, fără regrete. Spune lumii că o să moară de parcă ar spune: Îmi place albastrul. Când toți ceilalți o compătimesc, ea nu acceptă mila și este revoltată.
Când soarta îi spune că mai are doar 6 luni de trăit, Soni se răscoală împotriva tuturor. E asemeni unui muritor care re ridică împotriva zeilor, care strigă la cer făcând tunete să-i răspundă.
Fără să mai țină cont de ce ar zice alții, ia un copil de 14 ani de pe stradă, îl hrănește, îi citește povești până târziu în noapte, i se trezește instinctul matern și la final se culcă, cu el. Dacă s-a purtat atât de matern cu el, atât de grijulie, copilul se aștepta a doua zi să se repete toată treaba. Soni însă face o criză, nu știu dacă vinovăție, milă, scârbă, dându-l pe ușă afară, în țipete, pe copilul încă nedumerit cu ce a greșit.
După lungi discuții, Dana reușește să o convingă să se înscrie într-un grup de consiliere. Aici se va îndrăgosti nebunește de un bărbat a cărui poveste m-a emoționat până la lacrimi și m-a înfuriat totodată. Era pompier și a scos un om blocat într-o ambulanță. S-a tăiat într-un ciob și a luat HIV de la el. Deci, făcând bine a ajuns să fie infectat. De aceea nu vrea să o îmbolnăvească și pe Soni.
Vor reuși să supraviețuiască bolii?
Vor fi împreună până la urmă?
E o enigmă până la lectura cărții.
Alte recenzii de la Andrei Ruse:
