Bună cartea, cititori, oriunde v-aţi afla!
O privire de ansamblu
Memorii? Eu cred că mai sunt multe de spus. Un personaj naiv care mai are 3 surori şi 4 fraţi, motiv al situaţiei financiare precare a familiei şi 2 părinţi care nu o sprijină deloc. Acesta este cadrul larg al cărţii. Pe parcursul a pagini, personajul nostru cade mereu din lac în puţ, vorba românului. Când crede că lucrurile intră pe un făgaş normal, al stabilităţii emoţionale şi financiare, apare ceva care destabilizează situaţia.
Câteva explicaţii
De ce alege să-şi înceapă viaţa de familie la 16 ani? Deoarece crede că astfel va scăpa de acasă. Da, va scăpa, dar nu-i va fi mai bine. Soţul îi va pleca în armată curând şi de aici încolo, o serie de evenimente nefericite au loc. Personajul va experimenta relaţii chiar dacă fericite la început, cu gust amar la final de drum. Într-un ritm alert, trăim întamplări ce au loc pe parcursul unor ani întregi: căsătorii, despărţiri, reîncercări de împăcare, naşterea a 2 fetiţe, ca spre sfârşit totul să se termine brusc. fără a ne aştepta. Fără un preaviz. fără avertisment. Suntem lăsaţi cu fericirea personajului în braţe. A ajuns la mal. Dupa atâtea furtuni.
Alegerile ne aparţin şi nouă
Permiteţi-mi să nu fiu de acord cu aceste memorii. Un şir lung de nefericiri cu care am empatizat desigur. Nu pot să fiu de acord însă cu explicaţia oferită ca fundal pentru toate aceste întâmplări triste – părinţii sunt de vină. Da, poate că ei au fost motorul . Dar să-i consideri vinovaţi pentru alegerile tale de-a lungul întregii vieţi este deja prea mult. Alegerea stă în noi. Şi asumarea. E ca şi când viaţa te pune la răscruce. Nu te împinge pe cărare. Cărarea o alegi tu.
Un personaj care a suferit mult, care a trăit mult şi care îşi găseşte liniştea în ultimele rânduri ale cărţii, linişte pe care o dă mai departe cititorului o daă cu lecţiile de viaţă din care fiecare înţelege ce vrea.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE editurahermann.com
Alte recenzii de la Alexandra Stanciu:
