„De la moarte la viață”, de Paulin Lecca, este un roman al cărui fir narativ central se bazează pe viața naratorului Victor Moldovanu din momentul în care ia o decizie importantă pentru viața sa, aceea de a se călugări. Tânărul student învață la Facultatea de Teologie și este pasionat de lectură și scris. Este însă măcinat de patima desfrâului și a beției, pofte moștenite ereditar și hrănite zilnic de acesta spre disperarea bietului său suflet a cărui conștiință creștinească îl roade.
Deși acoperit de păcate, glasul lui Dumnezeu sădit în Victor se face auzit, trăgându-l irezistibil pe tânărul teolog spre viața călugărească. Se hotărăște deci să se dedice monahismului, având în minte figura starețului Zosima din romanul lui Dostoievski, „Frații Karamazov”. La recomandarea părintelui Varahil, se aruncă în necunoscutul de la mănăstirea Frăsinei, unde iși va forma deprinderi duhovnicești. Va trece prin închisoare, loc în care va învăța mai multe lucruri relatate în carte.
Romanul cuprinde de fapt memoriile autorului, arhimandritul Paulin Lecca, ascuns sub vocea narativă a lui Victor Moldovanu, care își relatează experiențele duhovnicești și învățămintele pe care le trage de pe urma lor. Este structurat în trei părți: Fuga din Egipt; Vai mie, dacă nu binevestesc! (I Cor. 9, 16); Lanțurile și groapa, fiecare conținând mai multe capitole a căror acțiune are loc între anii 1940-1944.
O carte cum nu s-a mai scris în limba română, o carte unică despre oameni de toate naționalitățile, buni și răi, despre oameni răi care se transformă în oameni buni…
O carte având în centrul ei un om fericit, un fericit pe care l-a lins flacăra Sfântului Duh (Valeriu Cristea, postfață la „De la moarte la viață”, de Paulin Lecca).
Personal mi-a plăcut foarte mult cartea și cred că e potrivită pentru oricine își dorește să cunoască modul în care a fost trăită ortodoxia de autor, bucuriile care au rezultat de pe urma acestei trăiri, precum și piedicile peste care a trecut. Este totodată o lectură interesantă pentru cei interesați de monahism, memoriile părintelui cuprinzând și descrieri ale nevoințelor sale duhovnicești, dar și o schițare a vieții de la mănăstirea Frăsinei. Bildungsroman al unui tânăr afundat în patimi care se curăță prin rugăciune, post, ascultare, cartea poate fi și un prilej de autocunoaștere, conținând, de asemenea, numeroase sfaturi duhovnicești și idei splendide.
Alte recenzii de la Paulin Lecca:
