Maternitatea – ce cuvânt minunat, ce sentiment cald, ce amintire dulce a clipelor în care ți-a fost pus un pui mic și pufos în brațe, dornic să cunoască lumea. Dar și ce imensă responsabilitate pe care ne-o asumăm, zi de zi, ajutându-ne copii să devină fericiți și împliniți într-o lume aflată în constantă schimbare. Câteodată, această responsabilitate apasă pe noi, mamele, cel mai mult și cel mai tare. Atunci apar clipele acelea nesuferite în care putem ridica tonul la copii, putem să îi muștruluim. Dar ne trece, lăsând în urmă acele remușcări pe care le consumăm pe dinăuntru. Sunt sigură că mămicile care citesc aceste rânduri s-au regăsit în ele, pentru că și eu trăiesc asta de 1 an și 7 luni.
Volumul „Dialoguri sincere” semnat de Laura Iviniș, cu ilustrațiile superbe realizate de Cristina Gyalai, este o carte pentru copii mari și mici, deoarece reflectă acea realitate incomodă, dar perfect normală, în care mama nu vrea sau nu poate să se joace non-stop cu copilul său, în care dialogurile pot fi auzite doar pe jumătate sau în care fiecare erou își arată caracterul în toată splendoarea. Sinceritatea debordantă a cărții îi dau un plus valoare cu totul aparte, iar alegerea autoarei de a utiliza versul, în locul prozei, o face ușor de asimilat și de înțeles.
Inițial eram cumva sceptică, pentru că începând să o lecturez mă gândeam că poate părea dificilă pentru cei mici, dar grija mea s-a disipat în momentul în care am început să suprapun trăirile mele de mamă cu cele citite. Din acest moment, s-a produs magia. „Dialoguri sincere” a devenit un soi de incursiune în propria-mi aventură zilnică pe care o am cu fetița mea, Mădălina. Versurile au început să-mi ungă coardele sufletului, dându-mi parcă o îmbrățișare mult meritată.
Autoarea a reușit să transmită prin poeziile sale că e perfect normal să îți iubești copilul, dar să vrei să rămâi tu însăți, pentru că aceasta e cea mai mare capcană a maternității: senzația de a te pierde. Totodată, unele versuri pot fi privite drept instrucțiuni despre cum să soluționăm veșnicile conflicte între generații, cum să-i spunem celui mic că îl iubim mult chiar dacă nu îi îndeplinim toate mofturile, E de apreciat maniera echilibrată a istorioarelor din spatele poeziilor. Acestea nu doar par reale, sunt reale și îi dau voie cititorului să se regăsească în fiecare rând.
„Dialoguri sincere” e o cărticică despre înțelegere, compasiune, empatie, răbdare, dar și orgolii îmblânzite, nervi calmați, încercarea de a fi mame bune și copii ascultători. O recomand în primul rând părinților, care țin cu orice preț să crească copii echilibrați și care vor să investează într-o copilărie fericită ca start spre o maturitate echilibrată. Treceți cartea pe listă și data viitoare când veți face plinul cu cărți pentru cel mic puteți să o luați cu toată încrederea.
#FataCucartea recomandă!
Alte recenzii de la Laura Iviniș:
