Recenzie ”Idiotul” de F.M. Dostoievski

de | apr. 3, 2024 | Beletristică, Ficțiune, Literatura Universală, Recenzii cărți

Idiotul este, fără discuţii, magnum opusul lui Dostoievski, alături de alte opere emblematice, care au în comun viziunea autorului despre oameni şi acţiunile lor, angrenate aproape mereu în jurul analogiei dintre credinţă şi raţiune, care converg către adâncimea filozofică şi psihologică a tabloului dostoievskian.

Nici opera de faţă nu face rabat de la această regulă nescrisă.

Titlul capodoperei noastre reprezintă o cheie interpretativă pentru simbolistica din spatele lui și pentru principala temă, care se va devoala cititorului, de la primele pagini.

Personajul cu origini nobile, Prințul Lev Nikolaevici Mîșkin, se reîntoarce din Elveția de la sanatoriul unde fusese tratat pentru epilepsie, sau idioțenie în termeni mai populari, la Saint-Petersburg, în căutarea rudelor rămase în viață.

Vom urmări în amănunt evoluția prințului, supranumit și ”Idiotul”, în raport cu numeroasele personaje cu care intră în contact și, prin extensie, radiografia societății rusești a secolului XIX-lea.

Atunci, ca și acum, se punea mai mare preț pe statutul social și financiar al unui individ, mai presus de valori precum puritate, bunătate, sinceritate.

Dar acest personaj se va desprinde de marea masă de caractere egoiste și mârșave din roman și va fi considerat puțin idiot și din acest motiv, nu doar pe baza fișei lui medicale.

Câţi nu sunt dintre cei care, lustruiţi pe dinafară, având apartenenţă de virtute numai pentru că dispun de caleaşcă proprie? Mulţi au caleaşcă proprie… Dar prin ce anume mijloace…

În cercurile în care se perinda prințul prevala ipocrizia socială; automat, felul lui de a fi, de a-i iubi, de a-i ierta, de a-i lua așa cum sunt, era ceva caracteristic unui om cam sărac cu duhul.

Dar de ce a fost această operă una foarte specială pentru mine și de ce aș recomanda includerea ei în topul lecturilor de neratat într-o viață? Deoarece autorul a portretizat un personaj aproape hristic în esența lui, mascând în așa zisa lui idioțenie atribute morale nepământene care ajută la decodarea binecunoscutei replici dostoievskiene frumusețea va salva lumea.

Replică care mi-a deschis tot mai multe căi de acces spre poteca bătătorită de mii de neputințe imputabile firii omenești, atât de necesare pentru desăvârșirea caracterului nostru și spre atingerea scopului final.

Titlu: Idiotul
Autor: F.M. Dostoievski
Traducător: Emil Iordache
An apariție : 2011
Editura: POLIROM
Nr. Pagini: 696
Limba: Română
Gen Literar: Clasici
Nota recenzorului: 9 / 10
Vizualizari recenzie: 5294

Alte recenzii de la F.M. Dostoievski:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie ”Pasagerul” de Cormac McCarthy
Recenzie ”Pasagerul” de Cormac McCarthy

Cu toată bravada mea și cu toate că mă bat cu pumnul în piept că nu mă las influențată, n-am avut încotro și m-am aliniat și eu printre entuziaștii cititori ai lui McCarthy, stârnită de isteria din online la apariția pe piața românească a dipticului romanesc Pasagerul...

Recenzie ”Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani
Recenzie ”Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani

Grădinile Finzi-Contini este considerat deja un clasic al literaturii italiene, o poveste de dragoste (o dragoste adolescentină, cu fluturi în stomac, cu treceri repetitive de la clipe abisale pline de lacrimi amare la clipe de extaz absolut udate cu stropi de...

0 0 votes
Article Rating
Velcherean Medeea este redactor Booknation.ro de 22 zile și a scris până acum 1 articole. Se află pe poziția 15 din 15 de redactori. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Velcherean Medeea aici.
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments