„Jurnalul unui librar”, de Shaun Bythell, este o carte care a apărut în anul 2018, o a doua parte, „The confessions of a bookseller”, fiind publicată în 2019. După cum reiese din titlu, cartea este un jurnal propriu-zis, structurat pe zile și luni, începând din februarie 2014 până în februarie 2015. Așa cum mărturisește autorul în primele pagini, ideea de scrie un jurnal de librar i-a venit datorită numeroaselor evenimente surprinzător de ciudate, ca de exemplu clienți care cereau reduceri extraordinar de mari. Acesta și-a luat notițe despre toate întâmplările de acest gen, unele amuzante, altele șocante, și la final i-a ieșit un jurnal.
Shaun Bythell este, din 2001, proprietarului anticariatului The Bookshop din Wigtown, cel mai mare magazin scoțian de acest fel. Îl puteți urmări și pe Facebook, unde are de ceva vreme o pagină a anticariatului. De asemenea, magazinul său are și un site.
Ce m-a atras din start la această carte a fost ideea de jurnal de librar. Mai citisem înainte ceva de acest fel, și anume „Jurnalul de librar” al Ancăi Zaharia. Datorită ei, știam deja la ce să mă aștept. În niciun caz la un om fericit că stă toată ziua printre cărți. Dimpotrivă, la o profesie care te obligă să intri în contact cu oameni care au metode de a te călca pe nervi dintre cele mai ingenioase, la cutii grele cu cărți cărate zilnic, la întrebări aberante, la cereri incredibil de ireale de reduceri ș.a.m.d. Mi s-au adeverit presimțirile, cam asta veți găsi și la Bythell și, probabil, la mai toții librarii. Sigur, forma de expunere, întâmplările, însăși structura și chiar esența celor două jurnale de librar sunt net diferite. Am recurs la această comparație doar pentru că îmi era la îndemână.
Bythell a ilustrat cât mai complet viața unui librar/anticar, în toate perspectivele sale, bune și rele (cel puțin la The Bookshop, ceea ce face un anticar e, în afară de anumite lucruri, destul de similar cu ce face un librar). Din punctul ăsta de vedere, jurnalul e un interesant document, deși subiectiv, despre viața într-un magazin cu cărți. Descrierea modului de funcționare a afacerii sale livrești merge în paralel cu descrierea orașului scoțian Wigtown, pe care, după terminarea cărții, simt că am ajuns să-l cunosc ca și cum l-aș fi vizitat.
Mi-a plăcut de asemenea, umorul. Am vânat și am citit râzând anumite scene amuzante precum aceea cu un om care s-a foit în magazin timp de o oră doar ca să plece spunând că nu cumpără din anticariate, deoarece nu știe cine a mai pus mâna pe acele cărți înainte. Sau persoane care intrau în încăpere, se așezau lângă foc ca să citească câteva ore, după care plecau fără să cumpere nimic. Să mai spun de cei care sunau sau intrau în anticariat ca să întrebe dacă se vând cărți? Cred că au fost și dintr-ăștia. Tot din categoria umor fac parte și răfuielile zilnice dintre proprietar, Shaun, și o angajată part-time, Nicky, două persoane total opuse care se ciondănesc mereu.
Am așteptat de fiecare dată să ajung la primele texte din fiecare lună, care începeau inevitabil cu câte un pasaj din „Amintirile unui librar”, de Orwell. Acolo autorul scria despre anumite probleme legate de industria cărților și nu mă mai plictiseam pierdut în detalii banale despre tot felul de plimbări în care mergea sau despre cum a fost vremea, deși probabil că și amănuntele astea au avut rolul lor.
Probabil că, dacă citești această recenzie, ești pasionat de cărți. Și tot la fel de probabil e că, dacă ești pasionat de cărți, îți va surâde jurnalul unui om care stă toată ziua printre ele. Mie mi-a plăcut, încearcă și tu! 😉
Sursă foto: https://pandoram.ro/carte/shaun-bythell-jurnalul-unui-librar/2584/
Alte recenzii de la Shaun Bythell:
